La ce nivel se afla Romania cand vine vorba de Inteligenta Artificiala
Recent, după lungi dezbateri întinse pe trei zile, Parlamentul European și statele membre UE au ajuns la un acord provizoriu asupra primei legislații pentru reglementarea Inteligenței Artificiale.
Negocierile din partea Parlamentului European au fost conduse de eurodeputatul român Dragoș Tudorache, care a propus ca sistemele AI să fie evaluate în funcție de gradul de risc. Astfel, unele sisteme sunt inacceptabile, în timp ce altele pot fi utilizate cu aprobare. Din prima categorie fac parte, de exemplu, sistemele de recunoaștere facială din China, care intră în contradicție cu principiile democrațiilor liberale. Excepții s-ar putea face însă și în democrație, de pildă în caz de amenințări de tip terorist sau răpiri.
Proiectul preliminar de lege europeană urmează să fie aprobat de PE și Consiliu, cel mai probabil în aprilie 2024. Ulterior, cele 27 de state membre vor avea doi ani pentru a transpune legislația europeană în cea națională, printr-o comisie de supervizare a AI-ului.
Spania a înființat prima agenție cu rol în legiferarea AI
O țară a luat-o însă înaintea tuturor. Spania a format deja o astfel de comisie, un grup de lucru dedicat: Agenția Spaniolă de Supervizare a Inteligenței Artificiale (Agencia Española de Supervisión de la Inteligencia Artificial – AESIA).
Aceasta va fi responsabilă de supravegherea aplicării și executării prevederilor legislației privind AI și va reprezenta totodată țara în fața Comitetului European privind Inteligența Artificială. Spunem „va fi”, pentru că discuția este încă despre viitor, iar instituția abia își conturează modelul de implementare și de lucru.
„Riscurile pe care le poate implica această tehnologie – unde intră în joc Carta Drepturilor Digitale – sunt mai ales cele legate de sănătate și securitate. Aceste riscuri derivă din natura socio-tehnică a aplicării AI și includ, printre altele, amenințări la adresa siguranței oamenilor din cauza posibilelor rezultate inexacte în aplicarea sa. Mai poate fi vorba de introducerea ori amplificarea unor părți subiective, ceea ce poate duce la situații de discriminare, în anumite cazuri. Mai mult, există utilizări ale AI care ar putea duce la situații de manipulare sau polarizare a opiniilor și acțiunilor oamenilor”, au explicat reprezentanți ai AESIA.
Ne putem gândi, de exemplu, la deepfake, tehnologia care devine din ce în ce mai accesibilă și mai ieftină și care înseamnă, în marem furtul de identitate pe internet.
Aceste riscuri care ar putea să ne pericliteze atât individual, cât și la nivel de societate arată necesitatea unor principii de folosire a AI-ului. La fel de importante sunt și conștientizarea, respectiv formarea personalului potrivit pentru detectarea comportamentelor care ne încalcă drepturile.
Cu un buget inițial de cinci milioane de euro pentru începerea activității, AESIA va funcționa cu 23 de angajați. În schema de personal se vor adăuga noi poziții pentru trimestrele doi și trei din 2024. „Se consideră că agenția ar avea nevoie de un total de 41 de persoane pentru 2024 și următorii ani, cu excepția cazului în care atribuțiile sale sunt extinse, pentru a asigura execuția corectă a competențelor sale”.
Cum au înființat spaniolii AESIA
Cum agenția spaniolilor reprezintă, practic, un pionierat în domeniu, nu există un model de referință pentru implementare.
Uniunea Europeană i-a sprijinit însă chiar din faza de proiect, prin intermediul experților din cadrul SEDIA (Single Electronic Data Interchange Area), platformă cu rol de rampă de pornire pentru participanții în programe de finanțare și licitații administrate de Comisia europeană și alte organe UE.
Apoi, înființarea agenției a fost posibilă pentru că spaniolii au avut o agendă pe digitalizare de care s-au ținut. De pildă, într-un raport din noiembrie 2020 despre strategia țării pentru tehnologia 5G, au fost anunțate două noi comisii: prima era axată pe telecomunicații, iar cea de-a doua era Comisia Permanentă pentru Digitalizarea Economiei, Administrației și Cetățeniei. Pentru crearea AESIA a fost consultat și consilierul AI, dar și alte grupuri de lucru consultative.
AESIA va avea un rol-cheie în gestionarea și conducerea ecosistemului spaniol de Inteligență Artificială. Această sarcină va fi realizată prin supraveghere voluntară până la intrarea în vigoare a reglementărilor europene privind AI, prin relațiile cu ecosistemul european și prin generarea de medii de testare regulate care permit lansarea sau utilizarea responsabilă a sistemelor AI cu risc ridicat pentru scop general”, au mai explicat surse din grupul de lucru spaniol.
România vorbea de strategie AI din 2019. La început de 2024, încă nu o avem
Deocamdată, spaniolii bâjbâie instituțional, în special în privința normelor de lucru. E și firesc, așa e în pionierat. Totuși, va fi un sprijin pentru Uniunea Europeană în acest demers legislativ, atât de complicat din cauză că domeniul este printre cele mai dinamice existente în prezent.
Spania stă însă cu mult mai bine decât România în privința pregătirii guvernamentale pentru Inteligența Artificială. O arată indexul creat de Oxford Insights, de unde aflăm că ne despart 37 de poziții.
Mai mult, România nu are încă o strategie națională privind Inteligența Artificială. În octombrie 2019, Ministerul Comunicațiilor a înaintat un draft, urmat de consultări cu reprezentanți din zona academică, din administrația publică și, în cele din urmă, cu publicul larg. Adoptarea strategiei era planificată pentru primul trimestru din 2020, conform datelor Observatorului de Politici AI al OECD (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică).
S-a înființat, însă, între timp, un comitet pentru AI care „va funcționa ca o entitate umbrelă pentru inițiativele” din domeniu, iar Ministerul Cercetării a elaborat un cadru strategic.
„România este în prezent la prima iterație pentru strategia în domeniul AI, cu toate că acesta constituie de câțiva ani un subiect pe agenda publică, care preocupă toate mediile, de la nivel guvernamental la administrații publice locale, de la mediul academic la cel de afaceri”, se arată în documentul cadru, unde se mai punctează că Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării și Autoritatea pentru Digitalizarea României sunt instituțiile care și-au asumat obiectivul.
Strategia națională privind AI ar urma să fie implementată anul acesta. Dacă va fi așa vom vedea în lunile următoare.
