Guvernul Regatului Unit își publică în sfârșit răspunsul la o consultare privind reglementarea AI pe care a lansat-o în martie anul trecut, când a emis o carte albă stabilind preferința pentru a se baza pe legile și reglementările existente, combinate cu orientări "specifice contextului", pentru a supraveghea ușor sectorul disruptiv de tehnologie de vârf.

Într-un comunicat de presă înainte de publicare, Departamentul pentru Știință, Inovare și Tehnologie (DSIT) prezintă planul ca pe un impuls pentru „lideranța globală” a Regatului Unit prin măsuri țintite — incluzând peste 100 de milioane de lire sterline (~125 de milioane de dolari) în finanțare suplimentară — pentru a consolida reglementarea AI și a stimula inovația.

Potrivit comunicatului DSIT, vor fi alocate 10 milioane de lire sterline (~12,5 milioane de dolari) în finanțare suplimentară pentru reglementatori pentru a-și „îmbunătăți” abilitățile pentru sarcinile lor extinse, adică de a afla cum să aplice regulile sectoriale existente dezvoltărilor AI și de a aplica efectiv legile existente referitoare la aplicațiile AI care încalcă regulile (inclusiv, se presupune, prin dezvoltarea propriilor lor instrumente tehnologice).

„Fondul va ajuta reglementatorii să dezvolte cercetări de vârf și instrumente practice pentru a monitoriza și aborda riscurile și oportunitățile în sectoarele lor, de la telecomunicații și sănătate la finanțe și educație. De exemplu, acest lucru ar putea include noi instrumente tehnice pentru examinarea sistemelor AI”, scrie DSIT. Nu a oferit detalii cu privire la câți angajați suplimentari ar putea fi recrutați cu finanțarea suplimentară.

Comunicatul evidențiază, de asemenea, o finanțare mai mare de 90 de milioane de lire sterline (~113 milioane de dolari) pe care guvernul spune că o va folosi pentru a înființa nouă centre de cercetare pentru a promova inovația locală în AI în domenii precum sănătatea, matematica și chimia, care ar urma să fie situate în întreg Regatul Unit.

Repartizarea fondurilor în proporție de 90:10 sugerează unde guvernul dorește ca marea parte a acțiunii să aibă loc — cu balansoarul marcat "dezvoltarea AI autohtonă" fiind clar câștigătorul aici, în timp ce reglementarea "țintită" a riscurilor asociate AI este prevăzută ca operațiunea adițională comparativ mică pentru reglementatori. (Cu toate acestea, merită menționat faptul că guvernul a anunțat anterior peste 100 de milioane de lire sterline pentru o echipă specială de lucru pentru AI, concentrată pe cercetarea și dezvoltarea siguranței în jurul modelelor avansate de AI.)

DSIT a confirmat pentru TechCrunch că fondul de 10 milioane de lire sterline pentru extinderea capacităților reglementatorilor în domeniul AI nu a fost încă înființat — afirmând că guvernul „lucrează cu viteză” pentru a pune la punct mecanismul. „Cu toate acestea, este esențial să facem acest lucru corect pentru a atinge obiectivele noastre și pentru a ne asigura că obținem valoare pentru banii contribuabililor”, a declarat un purtător de cuvânt al departamentului pentru noi. Finanțarea de 90 de milioane de lire sterline pentru cele nouă centre de cercetare AI acoperă cinci ani, începând din 1 februarie. „Finanțarea a fost deja acordată, cu investiții în cele nouă centre cuprinse între 7,2 milioane și 10 milioane de lire sterline”, a adăugat purtătorul de cuvânt. Nu au oferit detalii cu privire la obiectivele celorlalte șase centre de cercetare.

Acesta este doar începutul

„Guvernul Regatului Unit nu se va grăbi să reglementeze sau să riște implementarea unor reguli „de reparare rapidă” care ar deveni curând învechite sau ineficiente”, scrie DSIT. „În schimb, abordarea guvernului bazată pe context înseamnă că reglementatorii existenți sunt împuterniciți să abordeze riscurile AI într-un mod țintit.”

Cu toate acestea, într-un Rezumat Executiv al răspunsului său la consultare, Michelle Donelan, secretarul de stat pentru știință, inovare și tehnologie, scrie și că „provocările ridicate de tehnologiile AI vor necesita în cele din urmă acțiuni legislative în fiecare țară, odată ce înțelegerea riscurilor va fi maturizat”.

În plus, ea sugerează că „mai multe cerințe legale obligatorii țintite” ar putea fi necesare pentru a aborda provocările ridicate de „sistemele AI general-purpose extrem de capabile” pentru a asigura că câteva gigantii AI din spatele acestor modele sunt „responsabili” pentru a face tehnologiile lor „suficient de sigure”. Dar nu există încă cerințe obligatorii pe masă — deoarece acest lucru ar necesita o nouă legislație.

Competitivitatea economică a unei țări se măsoară nu doar în legislație adaptată cetățenilor și afacerilor, ci și în potențialul pe care-l acordă tehnologiei. Inteligența artificială face parte din viața noastră de câțiva ani și impactul asupra economiei începe să se simtă. În următorii ani acesta va crește, conform unui raport Google.

La nivelul economiei globale, acele economii bazate pe inovație și tehnologie au crescut în ultimii ani, după cum se poate vedea în cazul Statelor Unite sau ale națiunilor din Asia. În materialul de astăzi vom analiza și economia globală, dar mai ales România și ce impact poate avea asupra noastră.

Inteligența artificială a devenit motorul productivității și creșterii economice, putând fi comparată cu Revoluția Industrială, dar și cu Revoluția Internetului. Cu ajutorul inteligenței artificiale crește viteza deciziilor prin analiza datelor cu rapiditate.

Ce este inteligența artificială?

Inteligența artificială nu e ceva de viitor, ci este parte a prezentului și înseamnă modul prin care mașinile, cu ajutorul software-ului, pot realiza procese cognitive, cum ar fi să învețe, să înțeleagă și să interacționeze.

Inteligența artificială poate fi găsită de multă vreme în produsele pe care le folosim, dar ea este de cele mai multe ori invizibilă. Fie că vorbim de un serviciu online care învață din comportamentul nostru și ne recomandă servicii, fie că e vorba de navigația de pe telefonul nostru care știe că dimineață la 8 ne ducem spre serviciu și ne recomandă această adresă.

La scară largă, inteligența artificială este implementată în procesele de tehnologizare ale industriilor pentru optimizarea și rapiditatea proceselor. Aceste lucruri au devenit din ce în ce mai prezente pe măsură ce puterea de procesare a crescut. Numărul de patente de inteligență artificială a crescut cu 6% în fiecare an din 2010 încoace, se arată într-un raport al Comisiei Europene.

Impactul inteligenței artificiale asupra economiei

Viața oamenilor s-a schimbat deja în bine prin inteligență artificială. Smartphone-ul a pus în mâna noastră un instrument care știe ce ne dorim și ne recomandă cele mai bune oferte, locurile în care ne-ar plăcea să mergem și muzica favorită.

La nivel macro, impactul se vede deja. Conform studiului mai sus menționat al Comisiei Europene, disponibil aici, la o analiză a celor mai dezvoltate 12 economii din lume, inteligența artificială ar putea aduce până în 2035 o dublare a ratelor de creștere ale economiei.

Inteligența artificială va duce la creșterea economiei prin productivitate crescută cu până la 40%, va crea o forță de muncă „virtuală”, formată din computere ce vor putea rezolva task-uri și să le automatizeze, iar ulterior economia va fi influențată și de fenomenul de „difuziune a inovației”, deoarece tehnologia aceasta are impact pe mai multe domenii care cresc împreună.

Studiu Google: impactul pe PIB-ul Uniunii Europene

Startup-uri, companii din industrii cu vechime și domenii care abia au început digitalizarea vor fi influențate și la nivelul României.

Conform studiului Google asupra impactului AI asupra economiei UE, impactul PIB net incremental al inteligenței artificiale și automatizării e de așteptat să fie pozitiv, dar până în 2025 ritmul de creștere va fi modest.

Însă după 2025, lucrurile vor accelera, iar impactul va fi de 13,5% cumulat, adică 2,144 miliarde de euro în Uniunea Europeană.

Care este miza pentru România?

IMM-urile sunt motorul economiei românești și au generat 57% din valoarea adăugată în economia non-financiară în 2016, cu două treimi din numărul total al ocupării forței de muncă.

În țara noastră, IMM-urile se regăsesc cu precădere în comerț, servicii profesionale, construcții, iar comerțul e al doilea ca mărime economică.

Cu toate acestea, miza cea mare a inteligenței artificiale este să transforme incluziunea economică pentru IMM-uri, care sunt mai lente în adoptarea noilor tehnologii și au digitalizare mai redusă, din cauza resurselor financiare. În plus, IMM-urile pot avea dificultăți de a atrage forță de muncă pregătită în domeniul inteligenței artificiale.

De ce e importantă inteligența artificială pentru IMM-uri? Pentru că dacă acestea au în continuare aceste provocări, impactul ar putea scădea cu 36% față de scenariul menționat anterior.

Dacă analizăm specificul economiei românești, există aspecte care sunt potrivite pentru un impact masiv al inteligenței artificiale.

Dacă primele două industrii sunt producția și comerțul de bază, la fel ca în UE, transportul este a treia cea mai mare industrie din România, spre deosebire de locul 10 din UE. Iar acest domeniul poate fi influențat de analiza de date și folosirea inteligenței artificiale. De asemenea, producția avansată e a patra cea mai mare industrie din România, prin producția de autovehicule.

Conform studiului Google privind inteligența artificială, impactul AI asupra IMM-urilor din România este de 40 de miliarde de euro, unde producția de bază, comerțul cu ridicata și cu amănuntul și construcțiile reprezintă cele mai importante industrii.

Principalele industrii care pot fi impactate de AI în țara noastră sunt producția de bază, comerțul, construcțiile, agricultura, transportul și depozitarea, reprezentând 62% sau 24 de miliarde de euro din potențialul total al Ai specific IMM-urilor.

„AI creează noi oportunități și îmbunătățește viața tuturor. Credem că beneficiile inteligenței artificiale vor avea cel mai mare impact atunci când toată lumea le va putea accesa. Prin urmare, ne-am angajat să ne asigurăm că AI este disponibil pentru toată lumea și că utlizatorii, programatorii, antreprenorii și companiile îi pot accesa beneficiile”, spune Dan Oros.

„Vrem să ajutăm startup-urile să construiască produse AI excelente, dar si companiile non-tech sa aiba acces la solutii AI care le pot ajuta să își reducă din costuri și să își crească veniturile”, mai spune Dan Oros.

Statele Uniunii Europene au aprobat vineri o legislație inedită la nivel mondial prin care este reglementată inteligența artificială. ”Legea AI” a fost adoptată, în urma unor negocieri intense, a anunțat preşedinţia belgiană a Consiliului UE.

Textul a fost aprobat în unanimitate, cu toate că unele state membre, precum Franța și Germania, au exprimat preocupări, de care s-a ținut cont în variantă finală a actului, relatează agenția France Presse, citată de Agerpres.

”Această «Lege AI» este o etapă fundamentală, care stabileşte primele reguli de pe planetă asupra inteligenţei artificiale, pentru a o face mai sigură şi respectuoasă faţă de drepturile omului", a anunțat preşedinţia belgiană.

Comisarul european pentru Piață Internă, Thierry Breton, a salutat o "reglementare istorică, o premieră mondială”, notează sursa citată.

Ce prevede legea privind inteligența artificială, adoptată de UE

Comisia Europeană a prezentat primul proiect de "lege AI" în aprilie 2021. Demersul a suferit modificări, în contextul în care compania americană OpenAI a lansat la sfârşitul anului 2022 robotul conversaţional ChatGPT, capabil să întocmească texte sau traduceri în numai câteva secunde.

Sistemul, asemenea celor care pot crea sunete sau imagini, a dezvăluit publicului potenţialul uriaș al inteligenței artificiale, precum și riscurile sale, cum ar fi difuzarea pe reţelele de socializare a unor fotografii contrafăcute, dar care la prima vedere par autentice.

Franţa şi Germania au insistat ca legislaţia europeană să protejeze companiile start-up specializate în AI, pentru a fi create premisele apariţiei unor viitori "lideri europeni" în acest domeniu.

Cât despre inteligenţa artificială generativă, ce poate produce texte, sunete sau imagini la cerere, regulile vor fi impuse - conform textului adoptat - tuturor pentru asigurarea calităţii datelor utilizate în stabilirea algoritmilor şi pentru a verifica respectarea legislaţiei europene privind drepturile de autor, arată AFP.

Mai mult, dezvoltatorii vor trebui să semnaleze faptul că sunetele, imaginile şi textele produse de AI sunt artificiale.

De asemenea, sistemele considerare de "risc înalt" - respectiv cele din domenii sensibile precum infrastructurile critice, educaţia, resursele umane, ordinea publică etc. - vor fi supuse unei serii de obligaţii, cum este aceea ca maşina să fie controlată uman, să fie întocmită o documentaţie tehnică sau să fie constituit un sistem de gestionare a riscurilor.

OpenAI, urmând exemplul startup-urilor precum Runway și giganților tehnologici precum Google și Meta, se implică în generarea de video.

Saptamana aceasta, OpenAI a dezvăluit Sora, un model GenAI care creează video din text. Primită o descriere succintă sau detaliată sau o imagine statică, Sora poate genera scene similare filmelor în format 1080p, cu mai mulți caractere, diferite tipuri de mișcare și detalii de fundal, susține OpenAI.

Sora poate, de asemenea, „extinde” clipurile video existente — făcând tot posibilul să completeze detaliile lipsă.

„Sora are o înțelegere profundă a limbajului, permițându-i să interpreteze prompturile și să creeze personaje captivante care exprimă emoții vibrante”, scrie OpenAI într-o postare pe blog. „Modelul înțelege nu doar ceea ce utilizatorul a cerut în prompt, ci și cum acele lucruri există în lumea fizică.”

Acum, există multă bombastică în pagina de demonstrație a lui Sora de la OpenAI — declarația de mai sus fiind un exemplu. Dar exemplele selectate cu grijă din model par destul de impresionante, cel puțin în comparație cu alte tehnologii de conversie text-la-video pe care le-am văzut.

În primul rând, Sora poate genera videoclipuri într-o gamă de stiluri (de exemplu, fotorealiste, animate, alb-negru, etc.) de până la un minut — mult mai lung decât majoritatea modelelor de conversie text-la-video. Și aceste videoclipuri mențin o coerență rezonabilă în sensul că nu cad întotdeauna pradă ceea ce îmi place să numesc „bizare AI”, cum ar fi obiecte care se mișcă în direcții fizic imposibile.

Verificați această tură a unei galerii de artă, întregul conținut fiind generat de Sora (ignorați granulația — compresia din instrumentul meu de conversie video-GIF):

Merită spus că unele dintre videoclipurile lui Sora cu un subiect humanoid — un robot în picioare împotriva unei panorame urbane, de exemplu, sau o persoană mergând pe un drum împietrit de zăpadă — au o calitate ce amintește de jocurile video, poate pentru că nu se întâmplă prea multe în fundal. Ciudățenia AI reușește să se strecoare în multe clipuri în afară de acestea, cum ar fi mașini care conduc într-o direcție apoi brusc se întorc sau brațe care se topesc într-o pătură.

OpenAI — cu toate superlativele sale — recunoaște că modelul nu este perfect:

„[Sora] s-ar putea să întâmpine dificultăți în simularea precisă a fizicii unei scene complexe și s-ar putea să nu înțeleagă anumite instanțe specifice de cauză și efect. De exemplu, o persoană ar putea să muște dintr-o prăjitură, dar ulterior, prăjitura nu ar avea urme de mușcătură. Modelul s-ar putea să confunde, de asemenea, detaliile spațiale ale unui prompt, de exemplu, amestecând stânga și dreapta, și s-ar putea să întâmpine dificultăți în descrierile precise ale evenimentelor care au loc în timp, cum ar fi urmărirea unei traiectorii specifice de cameră.”

OpenAI poziționează foarte mult Sora ca o previzualizare a cercetării, dezvăluind puțin despre datele folosite pentru a antrena modelul (cu excepția aproximativ 10.000 de ore de video de „înaltă calitate”) și abținându-se să facă Sora disponibil în general. Raționamentul său este potențialul de abuz; OpenAI remarcă corect că actorii răi ar putea folosi greșit un model precum Sora într-o varietate de moduri.

OpenAI spune că lucrează cu experți pentru a investiga modelul în căutarea vulnerabilităților și construiește instrumente pentru a detecta dacă un videoclip a fost generat de Sora. Compania mai spune că, în cazul în care decide să transforme modelul într-un produs disponibil publicului, va asigura că metadatele provenienței sunt incluse în ieșirile generate.

„Vom colabora cu politicieni, educatori și artiști din întreaga lume pentru a înțelege preocupările lor și pentru a identifica cazuri de utilizare pozitive pentru această nouă tehnologie”, scrie OpenAI. „În ciuda cercetării și testării extinse, nu putem prezice toate modurile benefice în care oamenii vor folosi tehnologia noastră, nici toate modurile în care oamenii o vor abuza. De aceea credem că învățarea din utilizarea în lumea reală este o componentă critică a creării și lansării sistemelor AI tot mai sigure în timp.”

Meta a colaborat cu partenerii din industrie pentru a se alinia la standarde tehnice comune care să semnaleze faptul că o parte din conținut a fost creat cu ajutorul inteligenței artificiale.

Capacitatea de a detecta aceste semnale va permite să etichetăm imaginile generate de AI pe care utilizatorii le postează pe Facebook, Instagram și Threads. Compania dezvoltă acum această capacitate, iar în lunile următoare va începe să aplice etichete în toate limbile acceptate de fiecare aplicație.

Atunci când imaginile fotorealistice sunt create cu ajutorul funcției Meta AI, compania face mai multe lucruri pentru a se asigura că oamenii știu că este implicată AI, inclusiv prin plasarea unor repere vizibile pe care utilizatorii le pot vedea pe imagini, precum și a unor semne invizibile și metadate încorporate în fișierele de imagine. Folosirea atât a marcajelor invizibile, cât și a metadatelor în acest mod, îmbunătățește atât soliditatea acestor indicatori invizibili, dar ajută și alte platforme să îi identifice. Aceasta este o parte importantă a abordării responsabile pe care Meta o adoptă pentru a crea funcții de inteligență artificială generativă.

Deoarece conținutul generat de inteligența artificială apare pe internet, Meta a colaborat cu alte companii din industrie pentru a dezvolta standarde comune de identificare a acestuia prin intermediul unor forumuri, precum Partnership on AI (PAI).

Marcajele invizibile utilizate pentru imaginile Meta AI - metadatele IPTC și marcaje invizibile - sunt în conformitate cu cele mai bune practici ale PAI. Meta construiește instrumente de vârf în industrie care pot identifica marcajele invizibile la scară largă - mai exact, informațiile "generate de AI" din standardele tehnice C2PA și IPTC - datorită cărora este posibilă etichetarea imaginilor de la Google, OpenAI, Microsoft, Adobe, Midjourney și Shutterstock, pe măsură ce acestea își pun în aplicare planurile de adăugare a metadatelor la imaginile create cu instrumentele lor.

În timp ce industria lucrează pentru a obține această performanță, Meta adaugă o funcție prin care oamenii pot dezvălui atunci când partajează clipuri video sau audio generate de inteligența artificială, astfel încât să le putem adăuga o etichetă.

Cum se vor eticheta postarile

Utilizatorii vor fi obligați să utilizeze acest instrument de informare și etichetare atunci când postează conținut organic cu un videoclip fotorealistic sau un sunet audio realistic, care a fost creat sau modificat digital, iar Meta poate aplica sancțiuni dacă nu fac acest lucru.

În cazul în care compania decide că acel conținut creat sau modificat digital (imagistic, video sau audio), determină un risc deosebit de ridicat de a înșela în mod substațial publicul cu privire la o chestiune importantă, poate adăuga o etichetă mai proeminentă, astfel încât oamenii să aibă mai multe informații și context.

Creșterea inteligenței artificiale (IA) va avea un impact asupra a 60% din locurile de muncă din economiile avansate și de pe unele piețe emergente din întreaga lume, potrivit directorului general al Fondului Monetar Internațional (FMI), Kristalina Georgieva.

Cu puțin timp înainte de a pleca duminică la Forumul Economic Mondial (WEF) de la Davos (Elveția), șefa FMI a avertizat asupra consecințelor masive pe care utilizarea crescută a inteligenței artificiale le-ar putea avea pe piața mondială a muncii, adâncind inegalitățile și lăsând milioane de oameni fără loc de muncă.

"Slujba ta poate dispărea cu totul - ceea ce nu este bine - sau inteligența artificială îți poate îmbunătăți munca, astfel încât vei fi de fapt mai productiv și nivelul veniturilor tale poate crește", a declarat ea într-un interviu acordat AFP la Washington.

Cum va influența inteligența artificială piața muncii?

Potrivit lui Georgieva, impactul va fi ceva mai mic pe piețele emergente, unde 40% din locurile de muncă vor fi afectate. În țările cu venituri mici, acest număr scade la 26%.

Aceste estimări se regăsesc într-un raport al FMI, care spune că jumătate dintre locurile de muncă vor fi afectate negativ de IA, în timp ce restul ar putea beneficia de pe urma introducerii noii tehnologii.

"Pentru cealaltă jumătate, aplicațiile de inteligență artificială ar putea executa sarcini-cheie efectuate în prezent de oameni, ceea ce ar putea reduce cererea de forță de muncă, ceea ce ar duce la scăderea salariilor și la reducerea angajărilor. În cele mai extreme cazuri, unele dintre aceste locuri de muncă ar putea dispărea", scrie Georgieva în raport.

"Pe piețele emergente și în economiile în curs de dezvoltare, inteligența artificială va avea probabil un impact mai puțin benefic - ceea ce ar putea exacerba decalajul digital și disparitatea veniturilor între țări", potrivit lui Georgieva.

De asemenea, se așteaptă ca persoanele în vârstă să sufere cel mai mult de pe urma impactului IA.

Noi reglementări pentru inteligența artificială

Potrivit șefei FMI, acesta este momentul să se introducă noi politici care să abordeze aceste preocupări existente, cum ar fi plasele de siguranță socială și programele de reconversie profesională.

"Trebuie să ne concentrăm să ajutăm în special țările cu venituri mici să se miște mai repede pentru a putea prinde oportunitățile pe care le va prezenta inteligența artificială", a spus ea.

"Cu alte cuvinte, îmbrățișați-o, se apropie. Așadar, inteligența artificială, da, un pic înfricoșătoare. Dar este, de asemenea, o oportunitate extraordinară pentru toată lumea".

Subiectul impactului inteligenței artificiale asupra locurilor de muncă este așteptat să fie un subiect important pe agenda WEF de la Davos.

România își consolidează poziția ca lider în domeniul inteligenței artificiale (AI) în Europa, cu Bucureștiul situându-se pe o impresionantă poziție a treia în clasamentul orașelor europene gazdă pentru startup-uri și unicorni specializați în AI. Avansând 28 de locuri față de clasamentul regional general, capitala României este depășită doar de giganții Londra și Paris, potrivit unui raport recent realizat de StartupBlink.

Această performanță notabilă nu doar că subliniază potențialul inovator al orașului, dar și plasează România într-un context european favorabil, consolidându-și locul 42 în clasamentul mondial al țărilor cu ecosisteme solide de startup-uri.

Inteligența artificială, de mare interes pentru români

Această ascensiune fulminantă în domeniul AI poate fi atribuită unui mix vibrant de entuziasm local, tradiție academică de lungă durată și un ecosistem matur de startup-uri. Profesorul Răzvan Rughiniș de la Facultatea de Automatică și Calculatoare a Universității Politehnice București evidențiază tradiția îndelungată a României în domeniul AI, menționând că „disciplina, cât și interesul față de AI în România e de durată, vorbim de o școală românească de AI susținută în marile universități românești de 50 de ani”.

De asemenea, Rughiniș subliniază importanța ecosistemului de startup-uri AI din România, care există de peste un deceniu, cu multe dintre aceste companii fiind incorporate în marile orașe ale Uniunii Europene. În plus față de București, orașe precum Iași, Cluj, Timișoara și Sibiu sunt recunoscute pentru comunitățile lor active și proiectele globale de inovație. Acest lucru demonstrează că interesul și capacitățile în AI nu sunt concentrate exclusiv în capitală, ci sunt răspândite în întreaga țară.

România în piața globală de AI

Contribuția României la domeniul AI nu se limitează la dezvoltarea tehnologică; ea are și o dimensiune profund umanistă. Profesorul Rughiniș își exprimă speranța ca tehnologia să faciliteze o viață mai bună în societate: „Tehnologia e un mijloc. Speranța e ca oamenii să trăiască mai bine în societate datorită tehnologiei”.

În concluzie, succesul României și al Bucureștiului în domeniul inteligenței artificiale este un testament al inovației, tradiției academice și spiritului antreprenorial. Această realizare nu numai că consolidează statutul țării ca lider în AI la nivel european, dar și deschide noi oportunități pentru dezvoltare și colaborare internațională, demonstrând potențialul imens pe care România îl are de oferit pe scena globală a tehnologiei.

Gigantul tech Google a anunțat că lansează „AI Opportunity Initiative for Europe”, un nou proiect prin care vrea să ofere suport startup-urilor și oamenilor din țările europene pentru a învăța să utilizeze inteligența artificială. 

Această inițiativă include și o finanțare de 25 milioane EUR din partea Google.org pentru traininguri de inteligență artificială și pentru a sprijini dezvoltarea competențelor oamenilor din Europa în domeniul IA, cu focus în special pe comunitățile vulnerabile și defavorizate. 

„Vom începe prin a aloca 10 milioane EUR pentru a susține lucrătorii cu abilitățile de care au nevoie pentru a evita să rămână în urmă”, a spus Google într-un anunț pe blog. 

Potrivit Google, fondul „AI Opportunity Fund: Europe”, în parteneriat cu Centre for Public Impact, primește cereri de la întreprinderile sociale și organizațiile nonprofit care ne pot ajuta să ajungem la acei oameni care pot beneficia de instruire”. 

Organizațiile selectate vor primi traininguri personalizate și facilitate privind IA, furnizate direct oamenilor din comunitățile lor.

Înscrieri la programele Google for Startups Growth Academies, pentru startup-uri de inteligență artificială din Europa

Noul proiect include și o nouă serie Google for Startups Growth Academies pentru startup-uri din Europa. Proiectul susține startup-urile care utilizează inteligența artificială pentru a rezolva cele mai mari provocări cu care se confruntă societatea, în domenii ca sănătate, educație, securitate cibernetică.

„Proiectul ajută startup-urile să-și crească numărul de utilizatori, să se extindă și să devină globale cu ajutorul produselor Google, a celor mai bune practici și a conexiunilor cu experți”, a spus Google.

Programele din cadrul Growth Academy sunt: AI for Cybersecurity, AI for Education și AI for Health.

Înscrierile la  Growth Academy: AI for Health, program hibrid care durează 3 luni, s-au deschis deja și se fac AICI, până pe 1 Martie 2024. 

Cursuri de inteligență artificială 

Cursurile de bază ale Google în domeniul IA vor fi disponibile în 18 limbi, a mai anunțat gigantul tech. Cursurile sunt gratuite și disponibile pentru toată lumea. Ele includ o serie de module privind abilitățile de bază în domeniul IA pentru utilizatori și firme. 

„În plus, vom adăuga mai multe resurse la programul nostru existent Google Career Certificates, care au o durată între 3 și 6 luni și oferă un certificat profesional, pentru a ajuta cursanții să descopere modul în care profesioniștii din domeniile lor folosesc inteligența artificială”, a mai spus Google. 

Apple a dat noi indicii investitorilor curioși să afle când va fi prezentată lumea cu unele creații „Made in Cupertino” GenAI: Așteptați-vă ca Apple să dezvăluie ceea ce a lucrat în această porțiune agitată a inteligenței artificiale „mai târziu în acest an”, conform CEO-ului Tim Cook.

În timpul unei convorbiri despre rezultatele financiare de ieri, șeful executiv al Apple a subliniat investiția continuă în AI, alături de alte inovații — așa cum le-a numit el — „revoluționare”, precum tehnologiile care stau la baza căștii VR/AR Vision Pro a Apple, spunând: „Continuăm să investim o cantitate enormă de timp și efort și suntem încântați să împărtășim detaliile muncii noastre continue în acest domeniu mai târziu în acest an.”

Nu s-a oferit nicio altă indicare cu privire la momentul exact în care Cupertino va dezvălui eforturile sale în domeniul AI. Dar conferința anuală pentru dezvoltatori a companiei, WWDC, are loc în mod obișnuit în iunie — și va fi cu siguranță o dată de urmărit pentru orice dezvăluiri importante aici.

Analizatorii prezenți la convorbire erau curioși cu privire la „potențialele anunțuri viitoare despre AI”, iar în timpul secțiunii de întrebări și răspunsuri a convocării rezultatelor din trimestrul I al anului 2024, Cook a stârnit și mai multă anticipare, trecând de la entuziasmul legat de „oportunitățile pentru întreprinderi” pentru Vision Pro la referirea directă la AI generativ.

„În ceea ce privește AI-ul generativ, la care aș presupune că vă concentrați, avem multe lucruri în lucru intern, așa cum am sugerat înainte,” a spus el. „Modul nostru de operare, dacă vreți, a fost întotdeauna să lucrăm și apoi să vorbim despre munca noastră și să nu ne grăbim. Și așa vom face și acum. Dar avem câteva lucruri la care suntem incredibil de entuziasmați, pe care le vom discuta mai târziu în acest an.”

Echipa de conducere superioară a Apple a fost, de asemenea, întrebată despre nivelul investițiilor pe care le face în AI, având în vedere amploarea unor pariuri făcute de alte firme de tehnologie.

Directorul financiar Luca Maestri a răspuns succint și ferm — dar fără a oferi cifre privind nivelul cheltuielilor — la aceasta. „Am spus întotdeauna că nu vom subinvesti în afacere. Deci, facem toate investițiile necesare pe parcursul dezvoltării produselor noastre, dezvoltării de software și dezvoltării de servicii,” a spus el. „Deci, vom continua să investim în fiecare domeniu al afacerii — și la nivelul corespunzător — și suntem foarte încântați de ce ne rezervă viitorul pentru restul anului.”

Producătorul de iPhone a primit și o întrebare despre procesarea la margine și AI în timpul convorbirii, cu un alt analist întrebând dacă este „un adept al tezei marginale conform căreia AI și procesarea pe smartphone-uri și dispozitive precum cele ale voastre vor juca un rol imens în AI și aplicațiile AI și că este ceva de care puteți profita”.

Cook nu a vrut să se lase atras în a arunca ceva mai mult decât firimituri (pentru a continua metafora) — dar a oferit, poate, echivalentul unui clișeu față de substanța întrebării, afirmând: „Să spun doar că cred că există o oportunitate imensă pentru Apple cu Gen AI și AI — fără a intra în mai multe detalii și a mă grăbi înaintea mea.”

Pozitionarea de lungă durată a Apple ca susținătoare a vieții private și a utilizatorului prezintă atât o provocare, cât și o oportunitate atunci când vine vorba de AI generativ, care solicită cantități uriașe de date (adesea personale) pentru a antrena modele AI în căutarea pentru utilitate.

Cu toate acestea, dacă Apple poate oferi utilizatorilor instrumente GenAI care nu cer ca datele utilizatorilor să fie încărcate într-un nor de date terță parte undeva, cu toate riscurile de confidențialitate și securitate pe care le poate implica, și în schimb procesarea pentru a alimenta tehnologia poate fi făcută local, pe dispozitiv, ar putea — potențial — să-și creeze (și ecosistemul său) un segment diferențiat față de liderii de piață actuali, care înghit date. (OpenAI, de exemplu, se confruntă acum cu acuzația că chatbotul său AI, ChatGPT, încalcă legile europene privind protecția datelor în domenii precum antrenamentul modelului AI.)

Când vine vorba de AI dezvoltat de Apple, performanța va fi, desigur, cheia. Dar aceasta este Apple — și elaborarea produselor, prin propria sa dezvoltare hardware și software, este afacerea sa — deci dacă cineva are atât rațiunea, cât și resursele pentru a realiza dezvoltarea GenAI orientată spre confidențialitate, acesta va fi Apple.

Ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Bogdan Ivan, a declarat, vineri, că legea ''Deepfake'' va intra în vigoare până în luna aprilie, menţionând că actul normativ va prevede inclusiv pedepse cu închisoarea până la 2 ani pentru cei care creează astfel de conţinut de inteligenţă artificială cu consecinţe grave.

"E cea mai spinoasă discuţie a momentului. (...)Acest fenomen este şi în România şi în toată lumea. Încă de anul trecut am demarat strategia României de inteligenţă artificială. Împreună cu colegii din Parlament avem o lege, legea "Deepfake", care vine cu prevederi foarte clare pentru acele persoane sau companii care generează conţinut AI fals. În mod normal, va trebui să fie votată în cel mai scurt timp pentru că este în dezbatere la Camera Deputaţilor şi urmează să fie pusă pe ordinea de zi. Şi până în aprilie vom avea această lege", a afirmat Ivan, întrebat în legătură cu fenomenul deepfake şi consecinţele acestuia în an electoral.

Întrebat dacă această lege va fi în vigoare când începe campania electorală, ministrul a răspuns afirmativ, adăugând vor fi aplicate amenzi şi pedepse cu închisoarea, în funcţie de gravitate.

"Da. Va fi o lege foarte clară, care vine cu amenzi pentru cei care produc conţinut deepfake, între 600 lei şi 90.000 lei. Iar în situaţia în care o instanţă de judecată din România constată că vorbim de o încălcare foarte gravă a legii, atunci acele persoane care au iniţiat astfel de conţinut pot să ajungă inclusiv la pedepse cu închisoare până la 2 ani", a adăugat Bogdan Ivan.

El a explicat că a avut discuţii cu reprezentanţii marilor platforme de social-media pe care sunt distribuite astfel de clipuri video sau de fotografii şi urmează să fie create filtre pentru a nu mai permite încărcarea în reţea de conţinut care foloseşte inteligenţa artificială şi nu reflectă realitatea.

"Astăzi, România este în avangardă. Am avut discuţii cu toată industria, cu marile platforme de social-media pe care sunt distribuite astfel de clipuri video sau de fotografii. În momentul de faţă, urmează să ne întâlnim pragmatic şi concret să creăm un set de filtre pentru ca să fie mult mai greu să încarci în reţea astfel de conţinut care foloseşte inteligenţa artificială şi nu reflectă realitatea pe Facebook, Instagram, Google, Microsoft. Şi, mai departe de asta, creăm un mecanism în care conţinutul este eliminat într-un timp foarte scurt", a explicat ministrul.

Deepfake-uri in cadrul Social Media

El a adăugat că, în cazul în care conţinutul este unul cu caracter umoristic, este obligatoriu, pentru a nu fi amendat, ca pe cel puţin 15 la sută din suprafaţa videoclipului să apară avertismentul că acest conţinut nu este unul real, ci unul creat cu inteligenţă artificială generativă.

"În situaţia în care totuşi ajunge astfel de conţinut pe reţelele de socializare, suntem în următoarea situaţie - să poţi să dai raport şi acel conţinut să fie scos. Avem cazul Taylor Swift în care a ajuns să fie scos acel conţinut după 17 ore, timp în care a fost văzut de milioane de ori. Vrem să facem acelaşi cadru ca şi cazul zonei de criminalitate, ca în 60 de minute să fie scos acel conţinut. În cazul în care este reclamat, urmează să fie filtrat, în situaţia în care este unul real şi s-a reclamat nereal, atunci urmează să fie pus înapoi", a mai explicat Bogdan Ivan.

Întrebat cum vor fi identificaţi cei care generează astfel de conţinut, Ivan a spus că, din punct de vedere tehnic, este destul de simplu să fie identificaţi, menţionând că încă se caută o reglementare în privinţa celor care se vor ocupa cu identificarea lor.

"Este un lucru foarte clar: (...) facem legi în direcţia asta, creăm instrumente foarte clare împreună cu marile companii mondiale de tehnologie pentru ca românii să fie apăraţi cât mai tare de acest fenomen", a mai spus ministrul Cercetării.

Pe de altă parte, întrebat referitor la TikTok şi la faptul că există o recomandare din partea Comisiei Parlamentare pentru Controlul Activităţii SRI ca acesta să fie interzis pe dispozitivele instituţiilor publice, Ivan a spus că rămâne o recomandare foarte clară în acest sens.

"Rămâne la nivel de recomandare în momentul de faţă. (...) Dacă mă întrebaţi pe mine, funcţionarii trebuie să muncească pentru banii pentru care sunt plătiţi în cele 8 ore de serviciu, nu să stea pe TikTok sau pe Facebook", a adăugat ministrul.

OpenAI a fost informată că este suspectată că încalcă regulile de confidențialitate ale Uniunii Europene, în urma unei investigații de mai multe luni asupra chatbotului său de inteligență artificială, ChatGPT, de către autoritatea italiană de protecție a datelor.

Detaliile constatărilor preliminare ale autorității italiene nu au fost dezvăluite. Cu toate acestea, Garantele a declarat astăzi că OpenAI a fost notificată și i s-au acordat 30 de zile pentru a răspunde cu o apărare împotriva acuzațiilor.

Încălcările confirmate ale regimului pan-european pot atrage amenzi de până la 20 de milioane de euro sau până la 4% din cifra de afaceri globală anuală. Mai incomod pentru o giganții AI precum OpenAI, autoritățile de protecție a datelor pot emite ordine care necesită modificări în modul în care datele sunt procesate pentru a pune capăt încălcărilor confirmate. Astfel, ar putea fi forțată să-și schimbe modul de operare sau să-și retragă serviciul din statele membre ale UE în care autoritățile de confidențialitate caută să impună modificări care nu îi convin.

OpenAI a fost contactată pentru a răspunde la notificarea de încălcare a Garantelelor. Vom actualiza acest raport dacă transmit o declarație.

Actualizare: OpenAI a declarat:

"Considerăm că practicile noastre sunt conforme cu GDPR și alte legi privind confidențialitatea, și luăm măsuri suplimentare pentru a proteja datele și confidențialitatea persoanelor. Vrem ca inteligența noastră artificială să învețe despre lume, nu despre persoane private. Lucrăm activ pentru a reduce datele personale în antrenarea sistemelor noastre precum ChatGPT, care respinge, de asemenea, solicitările de informații private sau sensibile despre persoane. Ne planificăm să continuăm să lucrăm în mod constructiv cu Garantele."

Legalitatea antrenării modelelor AI în contextul legii

Autoritatea italiană a ridicat preocupări cu privire la conformitatea OpenAI cu Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR) anul trecut - când a ordonat o interdicție temporară asupra prelucrării locale a datelor ChatGPT, ceea ce a dus la suspendarea temporară a chatbotului AI pe piață.

Prevederea din 30 martie a Garantelelor către OpenAI, cunoscută și sub numele de "registru de măsuri", a evidențiat atât lipsa unei baze legale adecvate pentru colectarea și prelucrarea datelor personale în scopul antrenării algoritmilor din spatele ChatGPT, cât și tendința instrumentului AI de a "halucina" (adică potențialul său de a produce informații inexacte despre persoane) - ca fiind printre problemele de îngrijorare la acel moment. De asemenea, a evidențiat și problema siguranței copiilor.

În total, autoritatea a declarat că suspectează că ChatGPT încalcă articolele 5, 6, 8, 13 și 25 din GDPR.

Cu toate că a identificat această listă de încălcări suspectate, OpenAI a reușit să reia rapid serviciul ChatGPT în Italia anul trecut, după ce a luat măsuri pentru a aborda unele probleme ridicate de autoritatea de protecție a datelor. Cu toate acestea, autoritatea italiană a declarat că va continua să investigheze încălcările suspectate. A ajuns acum la concluzii preliminare că instrumentul încalcă legea UE.

În timp ce autoritatea italiană nu a spus încă care dintre încălcările ChatGPT suspectate anterior le-a confirmat în acest stadiu, baza legală pe care o pretinde OpenAI pentru prelucrarea datelor personale în scopul antrenării modelelor sale AI pare a fi o problemă crucială.

Acest lucru se datorează faptului că ChatGPT a fost dezvoltat folosind masive de date preluate de pe Internetul public - informații care includ datele personale ale indivizilor. 问题ul cu care se confruntă OpenAI în Uniunea Europeană este că prelucrarea datelor oamenilor din UE necesită o bază legală validă.

Pașii următori pentru OpenAI la nivel european

Având în vedere că gigantul AI nu a căutat niciodată să obțină consimțământul milioanelor sau chiar miliardelor de utilizatori web a căror informație a fost ingerată și procesată pentru construirea modelului AI, orice încercare de a pretinde că avea permisiunea europenilor pentru prelucrare pare sortită eșecului. Și când OpenAI și-a revizuit documentația după intervenția Garantelelor anul trecut, părea că încearcă să se bazeze pe un argument al intereselor legitime. Cu toate acestea, această bază legală necesită încă ca un procesator de date să permită subiecților de date să ridice o obiecție - și să oprească prelucrarea informațiilor lor.

De remarcat că Curtea de Justiție a UE a considerat anterior că interesele legitime nu sunt o bază adecvată pentru ca Meta să efectueze urmărirea și profilarea indivizilor pentru a-și desfășura afacerea de publicitate comportamentală pe rețelele sale sociale.

Așadar, există o mare întrebare cu privire la ideea ca un alt tip de gigant AI să încerce să justifice prelucrarea datelor oamenilor într-o scară vastă pentru a construi o afacere comercială AI generativă - mai ales când instrumentele în cauză generează tot felul de riscuri noi pentru indivizii numiți (de la dezinformare și defăimare la furt de identitate și fraudă, pentru a enumera câteva).

În urma unui an marcat de ample concedieri colective, care a lovit dur în special companiile globale, inclusiv pe cele din zona IT și Tech, specialiștii în resurse umane susțin că tendința va continua și în 2024.

Organizația Mondială a Muncii anticipează o ușoară creștere a șomajului, cu două milioane de persoane. Nu vor lipsi contradicțiile, la fel ca anul trecut, când deficitul de personal s-a suprapus cu disponibilizările, uneori chiar și la aceiași angajatori.

Panorama a analizat impactul reducerilor de personal și maniera în care companiile și angajații se adaptează la transformările din peisajul ocupării forței de muncă. Ce se întâmplă cu salariile și cum rezistă joburile în fața AI?

Motivele disponibilizărilor

Vârfurile industriei IT, precum Google, Meta, Amazon, Intel, HP și mulți alții au făcut tăieri masive în rândul angajaților, care s-au soldat cu peste 240.000 de persoane concediate anul trecut. Valul s-a resimțit până în România, marcată de concedieri și în sectoare tinere, precum centrele de servicii, dar și în industrii precum cea a automobilelor sau a bunurilor cu vânzare rapidă (FMCG).

De ce recurg companiile la astfel de măsuri?

Câteva răspunsuri găsim în cel mai recent studiu făcut de Lee Hecht Harrison (LHH), lider global în servicii de consiliere în carieră și sprijin pentru căutarea unui job. Cercetarea a fost derulată în Australia, Canada, Franța, Marea Britanie și Statele Unite ale Americii, în 2023.

O cauză invocată pentru concedieri este externalizarea unor servicii către țări cu mână de lucru ieftină – India mai ales, dar și introducerea tehnologiilor, respectiv automatizările sau Inteligența Artificială (AI) generativă.

Urmările concedierilor pentru angajații rămași: stres și burnout

Cercetarea LHH arată că în pandemie s-au făcut angajări în exces, iar asta nu a rămas fără consecințe. Pentru a-și redimensiona corect echipele, companiile au decis să dea afară oameni pe bandă rulantă, uneori în mai multe valuri.

Paradoxal, în timp ce disponibilizau personal, aceleași firme se aflau în plin proces de recrutare pentru anumite poziții unde exista un deficit de competențe.

Potrivit studiului, 35% dintre cei rămași în companii au devenit mai puțin implicați, iar 34% din angajații ocoliți de valurile de concedieri au demisionat ulterior, după ce au găsit noi oportunități pe piața muncii.

Redimensionarea echipelor a adus, pe lângă incertitudine în cadrul organizației, și burnout în rândul angajaților, nevoiți să se adapteze la un volum mai mare de muncă, în condițiile tăierilor masive de personal, notează LHH.

Ajutor pentru concediați

Anul 2023 a fost unul în care și băncile au făcute cele mai multe tăieri masive de personal de la precedenta criză economică încoace, relata Financial Times într-o analiză publicată recent. Mai precis, 60.000 de angajați de la primele 20 de bănci ca importanță în lume au fost dați afară anul trecut.

Disponibilizările nu țin însă cont de vârstă, apreciază specialiștii. Au fost vizați inclusiv tineri din generația Z, proaspăt intrată în piața muncii, în egală măsură în care au fost vizați angajați mai vechi.

Pachetele compensatorii sunt dictate de deciziile interne ale companiilor și de legislația privind protecția muncii, explică Raluca Pârvu, expert în HR. Iar în România, aceste legi sunt foarte puțin restrictive, astfel încât pentru companii este ieftin să meargă pe varianta concedierilor.

În cazul angajatorilor globali, salariații rămași fără loc de muncă au beneficiat de pachete compensatorii solide, care au constat în câteva luni de salariu și servicii de outplacement, adică sprijin pentru căutarea unui job și consiliere în carieră.

Impactul AI în piața muncii

Diversitatea este cuvântul cheie și când vine vorba de modalitățile de lucru. Automatizările și AI își fac simțită prezența tot mai mult pe piața muncii și nicio industrie nu este la adăpost.

Prin urmare, toate joburile cu operațiuni repetitive, cu rutină simplă, vor putea fi înlocuite la un moment dat de o mașină.

Call-center-ele, centrele de servicii, băncile, asiguratorii, casierii din marile lanțuri de magazine, unele joburi industriale de precizie sau foarte repetitive se automatizează cu viteză crescută, sub ochii noștri.

Forumul Economic Mondial arată, într-un raport dat publicității recent, că numărul posturilor de specialist în inteligență artificială și machine learning va crește cu 40% până în 2027, ceea ce va duce la crearea unui milion de noi locuri de muncă.

Tranziția verde va sta la baza înființării a peste 30 de milioane de joburi până în 2030, în timp ce locurile de muncă din sectorul construcțiilor s-ar putea dubla în următorii șase ani, potrivit documentului citat.

Cum să rămâi interesant pentru angajatori

Chiar dacă vor exista joburi noi în piața muncii, pierderile din următorii cinci ani vor fi mai mari, subliniază același document. Organizația Mondială a Muncii anticipează o ușoară creștere a șomajului anul acesta, cu două milioane de persoane, atingând un total de 190,8 milioane la nivel mondial și o rată globală de 5,2%, față de 5,1% în 2023.

Într-un astfel de context marcat de incertitudine, soluția este ca salariații să ia în considerare acest scenariu, chiar și dacă lucrează pentru companii dintre cele mai reputate.

„Un reflex bun ar fi să-și păstreze angajabilitatea, să se formeze continuu, să nu se bazeze pe faptul că mereu au fost vânați de alte companii”, spune experta în resurse umane Raluca Pârvu.

Pentru a rămâne angajabil pe piața muncii, într-un context ce urmează să fie dominat de noi tehnologii, e nevoie să te adaptezi constant și să-ți dai interesul pentru formarea profesională continuă.

2024 reprezintă un an important din punct de vedere electoral la nivel global. În România, avem toate tipurile de alegeri, patru la număr. Mai mult decât atât, 49% din populația mondială se pregătește pentru alegeri. Vor fi primele scrutine în care inteligența artificială, devenită în 2023 tot mai accesibilă oamenilor, va juca un rol important.

Alexandra Cernian, conferențiar la Facultatea de Automatică și Calculatoare - Universitatea Politehnică București și expert evaluator în inovație digitală pentru Comisia Europeană, a vorbit despre provocările legate de cursele electorale de anul acesta. Experta spune că lucrurile vor lua o amploare mult mai semnificativă.

AI, folosit și în anii electorali anteriori. ”Lucrurile vor lua o amploare mult mai semnificativă de data aceasta”

“Jocuri bazate pe inteligența artificială în alegerile electorale s-au făcut și în anii anteriori, însă acum, pentru că avem la dispoziție aceste instrumente care au explodat ca utilizare anul trecut, cele bazate pe inteligența artificială generativă, mai exact ChatGPT și altele similare, lucrurile vor lua o amploare mult mai semnificativă de data asta”, spune Alexandra Cernian.

Inteligența Artificială – rol pozitiv sau ”armă electorală”

Expertul evaluator în inovație digitală vorbește despre două direcții în care poate fi folosită inteligența artificială. Uneori poate fi o unealtă pentru campanii de dezinformare și manipulare a publicului:

”Aș vrea să vorbim aici în două direcții, pentru că odată inteligența artificială poate să aibă și un rol pozitiv în ceea ce înseamnă derularea corectă a alegerilor electorale. Dar, pe de altă parte, evident, poate fi utilizată și în scopuri mai puțin pozitive. Pe parte benefică, inteligența artificială poate fi folosită pentru a evita fraude electorale, pentru a monitoriza mai atent tot procesul electoral, pentru a garanta corectitudinea.

Pe partea cealaltă, bineînțeles, vorbim, cum este foarte în trend acum, despre campanii de dezinformare și manipularea publicului”.

Anul acesta, vor fi primele alegeri în care AI va juca un rol important după evoluția și accesibilizarea instrumentelor bazate pe AI. Specialista atrage atenția că acesta este doar începutul.

“Pericolul cel mai mare probabil derivă din această democratizare a inteligenței artificiale la care asistăm în prezent. Și aș îndrăzni să spun că este abia începutul ceea ce am văzut până acum. Odată cu apariția acestor instrumente noi de inteligență artificială, a devenit un instrument care este la îndemâna oricui are o conexiune la internet. Asta este noutatea.

“Pericolul cel mai mare probabil derivă din această democratizare a inteligenței artificiale”

Înainte, inteligența artificială era un instrument mai de nișă la care aveau acces anumite segmente de populație sau anumite segmente din diverse industrii. Însă acum este un instrument efectiv la îndemâna oricui. Și asta înseamnă că orice utilizator de internet se transformă acum într-un creator de conținut sau chiar într-un creator de tehnologie.

Și de aici derivă pericolele care țin de diseminarea de informații false, de inducerea în eroare a populației, de a lansa campanii de manipulare a opiniei publice, de a influența opinia publică. Aici va fi probabil o provocare cu care ne vom confrunta în aceste runde de campanii electorale”, a declarat Alexandra Cernian.

Cum poate fi concepută o strategie electorală cu ajutorul AI?

Alexandra Cernian mai spune că inteligența artificială poate fi și un instrument pentru conceperea unei strategii electorale.

”Din punct de vedere tehnologic, practic, rețeta sau secretul stă în felul în care s-ar antrena acest model. Practic, orice sistem care se bazează pe inteligența artificială pleacă de la această sămânță, de la datele care îi sunt furnizate ca să învețe. Evident că rezultatul pe care îl va da acest model artificial pentru campania electorală ar depinde foarte mult de datele cu care el a fost instruit.

”Orice sistem care se bazează pe inteligența artificială pleacă de la datele care îi sunt furnizate”

Au fost la un moment dat niște dezbateri legate de ChatGPT și BARD, cum că unul este mai de stânga și unu este mai de dreapta. Cred că la MIT a fost făcut acest studiu și chiar s-a publicat un articol destul de amplu cu exemple foarte interesante, mai ales acum în prag de campanie electorală. Nu este un articol foarte tehnic. Și evident că explicația stă în același lucru, în datele cu care au fost antrenate cele două modele.

Iar acum, dacă scopul meu este să dezvolt un astfel de sistem cu un obiectiv final clar, eu știu foarte bine ce vreau să induc populației, care este mesajul pe care vreau să-l transmit, că vreau să fie de stânga, de dreapta, extremist, ș.a.m.d. Atunci probabil mă voi asigura că modelul pe care îl construiesc este învățat în această direcție și atunci rezultatele pe care le voi obține asta vor promova. Deci, cam asta cred că se poate întâmpla cu o simulare de genul acesta”, mai spune Alexandra Cernian.

Recent, după lungi dezbateri întinse pe trei zile, Parlamentul European și statele membre UE au ajuns la un acord provizoriu asupra primei legislații pentru reglementarea Inteligenței Artificiale.

Negocierile din partea Parlamentului European au fost conduse de eurodeputatul român Dragoș Tudorache, care a propus ca sistemele AI să fie evaluate în funcție de gradul de risc. Astfel, unele sisteme sunt inacceptabile, în timp ce altele pot fi utilizate cu aprobare. Din prima categorie fac parte, de exemplu, sistemele de recunoaștere facială din China, care intră în contradicție cu principiile democrațiilor liberale. Excepții s-ar putea face însă și în democrație, de pildă în caz de amenințări de tip terorist sau răpiri.

Proiectul preliminar de lege europeană urmează să fie aprobat de PE și Consiliu, cel mai probabil în aprilie 2024. Ulterior, cele 27 de state membre vor avea doi ani pentru a transpune legislația europeană în cea națională, printr-o comisie de supervizare a AI-ului.

Spania a înființat prima agenție cu rol în legiferarea AI

O țară a luat-o însă înaintea tuturor. Spania a format deja o astfel de comisie, un grup de lucru dedicat: Agenția Spaniolă de Supervizare a Inteligenței Artificiale (Agencia Española de Supervisión de la Inteligencia Artificial – AESIA).

Aceasta va fi responsabilă de supravegherea aplicării și executării prevederilor legislației privind AI și va reprezenta totodată țara în fața Comitetului European privind Inteligența Artificială. Spunem „va fi”, pentru că discuția este încă despre viitor, iar instituția abia își conturează modelul de implementare și de lucru.

„Riscurile pe care le poate implica această tehnologie – unde intră în joc Carta Drepturilor Digitale – sunt mai ales cele legate de sănătate și securitate. Aceste riscuri derivă din natura socio-tehnică a aplicării AI și includ, printre altele, amenințări la adresa siguranței oamenilor din cauza posibilelor rezultate inexacte în aplicarea sa. Mai poate fi vorba de introducerea ori amplificarea unor părți subiective, ceea ce poate duce la situații de discriminare, în anumite cazuri. Mai mult, există utilizări ale AI care ar putea duce la situații de manipulare sau polarizare a opiniilor și acțiunilor oamenilor”, au explicat reprezentanți ai AESIA.

Ne putem gândi, de exemplu, la deepfake, tehnologia care devine din ce în ce mai accesibilă și mai ieftină și care înseamnă, în marem furtul de identitate pe internet.

Aceste riscuri care ar putea să ne pericliteze atât individual, cât și la nivel de societate arată necesitatea unor principii de folosire a AI-ului. La fel de importante sunt și conștientizarea, respectiv formarea personalului potrivit pentru detectarea comportamentelor care ne încalcă drepturile.

Cu un buget inițial de cinci milioane de euro pentru începerea activității, AESIA va funcționa cu 23 de angajați. În schema de personal se vor adăuga noi poziții pentru trimestrele doi și trei din 2024. „Se consideră că agenția ar avea nevoie de un total de 41 de persoane pentru 2024 și următorii ani, cu excepția cazului în care atribuțiile sale sunt extinse, pentru a asigura execuția corectă a competențelor sale”.

Cum au înființat spaniolii AESIA

Cum agenția spaniolilor reprezintă, practic, un pionierat în domeniu, nu există un model de referință pentru implementare.

Uniunea Europeană i-a sprijinit însă chiar din faza de proiect, prin intermediul experților din cadrul SEDIA (Single Electronic Data Interchange Area), platformă cu rol de rampă de pornire pentru participanții în programe de finanțare și licitații administrate de Comisia europeană și alte organe UE.

Apoi, înființarea agenției a fost posibilă pentru că spaniolii au avut o agendă pe digitalizare de care s-au ținut. De pildă, într-un raport din noiembrie 2020 despre strategia țării pentru tehnologia 5G, au fost anunțate două noi comisii: prima era axată pe telecomunicații, iar cea de-a doua era Comisia Permanentă pentru Digitalizarea Economiei, Administrației și Cetățeniei. Pentru crearea AESIA a fost consultat și consilierul AI, dar și alte grupuri de lucru consultative.

AESIA va avea un rol-cheie în gestionarea și conducerea ecosistemului spaniol de Inteligență Artificială. Această sarcină va fi realizată prin supraveghere voluntară până la intrarea în vigoare a reglementărilor europene privind AI, prin relațiile cu ecosistemul european și prin generarea de medii de testare regulate care permit lansarea sau utilizarea responsabilă a sistemelor AI cu risc ridicat pentru scop general”, au mai explicat surse din grupul de lucru spaniol.

România vorbea de strategie AI din 2019. La început de 2024, încă nu o avem

Deocamdată, spaniolii bâjbâie instituțional, în special în privința normelor de lucru. E și firesc, așa e în pionierat. Totuși, va fi un sprijin pentru Uniunea Europeană în acest demers legislativ, atât de complicat din cauză că domeniul este printre cele mai dinamice existente în prezent.

Spania stă însă cu mult mai bine decât România în privința pregătirii guvernamentale pentru Inteligența Artificială. O arată indexul creat de Oxford Insights, de unde aflăm că ne despart 37 de poziții.

Mai mult, România nu are încă o strategie națională privind Inteligența Artificială. În octombrie 2019, Ministerul Comunicațiilor a înaintat un draft, urmat de consultări cu reprezentanți din zona academică, din administrația publică și, în cele din urmă, cu publicul larg. Adoptarea strategiei era planificată pentru primul trimestru din 2020, conform datelor Observatorului de Politici AI al OECD (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică).

S-a înființat, însă, între timp, un comitet pentru AI care „va funcționa ca o entitate umbrelă pentru inițiativele” din domeniu, iar Ministerul Cercetării a elaborat un cadru strategic.

„România este în prezent la prima iterație pentru strategia în domeniul AI, cu toate că acesta constituie de câțiva ani un subiect pe agenda publică, care preocupă toate mediile, de la nivel guvernamental la administrații publice locale, de la mediul academic la cel de afaceri”, se arată în documentul cadru, unde se mai punctează că Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării și Autoritatea pentru Digitalizarea României sunt instituțiile care și-au asumat obiectivul.

Strategia națională privind AI ar urma să fie implementată anul acesta. Dacă va fi așa vom vedea în lunile următoare.

Dacă într-un material anterior am făcut o analiză a impactului inteligenței artificiale asupra economiei, la nivel european, dar și al României, acum ne vom concentra pe câteva industrii care sunt transformate deja de aceste tehnologii. Cu ajutorul puterii de procesare și predictibilitate, productivitatea industriilor crește și rezultatele economice pot fi mai bune.

Conform studiului Google asupra impactului AI asupra economiei UE, impactul PIB net incremental al inteligenței artificiale și automatizării e de așteptat să fie pozitiv, dar până în 2025 ritmul de creștere va fi modest.

„La 1,8% PIB suplimentar pentru UE-28, acesta corespunde cu aproximație unui an mediu de creștere economică în UE”, se arată în raport.

Un studiu PwC arată că economia globală va putea crește cu 14% până în 2030 prin accelerearea productivității de către inteligența artificială. Următoarea revoluție digitală va fi adusă de Internet of Things, nu de Internet of People.

Industriile cu potențial pentru inteligența artificială

Raportul Google analizează și o serie de industrii care vor fi influențate mai mult sau mai puțin de inteligență artificială, atât la nivel macro, dar și la nivelul IMM-urilor.

În România, cele cinci industrii cu cel mai mare potențial total AI specific IMM-urilor sunt producția de bază, comerțul (en-gros și cu amănuntul), construcțiile, agricultura, transportul și depozitarea, reprezentând 62% sau 24 miliarde EUR din potențial total al AI specific.

Astfel, aceste industrii vor putea să crească în ritmul cel mai mare fiind influențate de tehnologie pe care se aplică algoritmii de inteligență artificială care pot învăța dintr-un cumul mare de date și să ia decizii care să ducă la productivitate mai mare.

De multe ori auzim verbul „a disrupe”. Nu este tocmai un verb românesc, ci o traducere forțată din engleză. Dar înțelesul e același. E despre o tehnologie, de multe ori, care transformă în totalitate un anumit domeniu. Google a fost un „disruptor” în domeniul internetului, Uber a fost un disruptor în domeniul transporturilor.

Putem vorbi de sectorul bancar, unde analiza creditelor se poate face cu ajutorul inteligenței artificiale. În retail magazinele au început să ia decizii privind amplasarea la raft în funcție de comportamentul clienților, analizat cu ajutorul datelor interpretate de computer. Marketing-ul este o continuă optimizare, iar mare parte din activitatea noastră zilnică este influențată de recomandări oferite cu ajutorul AI.

Mai departe vom exemplifica o serie de industrii menționate în raportul Google ca având cel mai mare potențial de a fi schimbate de AI, atât la nivel macro, dar și la nivelul IMM-urilor. Vom oferi exemple de cum pot fi acestea schimbate și ce se întâmplă deja.

După fiecare domeniu v-am lăsat și câteva exemple de startup-uri care fac lucruri interesante, fie din România, fie din străinătate, ca inspirație.

Inteligență artificială în construcții

Aproximativ 7% din forța de muncă la nivel global este angajată în industria construcțiilor. 1.000 de miliarde de dolari sunt cheltuiți anual în această nișă. Domeniul este menționat ca unul cu potențial pentru inteligența artificială pentru că ritmul de adoptare a noilor tehnologii a fost mic, iar creșterea economică din construcții e relativ redusă, de aproximativ 1% pe an, sub rata de creștere a economiei globale.

Una dintre primele aplicații ale inteligenței artificiale în construcții este analizarea costurilor și stabilirea unor modele predictibile, pentru că majoritatea proiectelor majore de infrastructură ajung să cheltuiască mai mult decât proiecțiile inițiale. Cu analiză de date, se pot face calcule privind costurile, timpii de realizare și finalizare.

În plus, mașinăriile folosite pe șantiere vor putea fi transformate și să devină autonome, pentru ca oamenii să nu mai facă muncile repetitive de pe șantier (să țină un furtun de ciment, să mute mașini). Așadar, aceștia vor putea lucra împreună cu astfel de mașini ce pot fi autonome sau controlate de la distanță pentru task-urile simple.

Conform Departamentului American de Muncă, principala cauză a deceselor la nivel mondial, excluzând cele cauzate de boli, e formată din accidentele de pe șantierele de construcții, mai mult decât rata deceselor de pe șosele. De curând au fost dezvoltate soluții care permit algoritmilor să scaneze siturile de construcții și să identifice în timp real posibilele probleme de siguranță și să ofere și un scor de risc.

Exemple deja existente:

• Versatile.ai e un startup premiat la World Economic Forum ca Technology Pioneer care dotează șantierele cu camere cu inteligență artificială ce apoi fac analiză de date pentru a analiza potențialele pericole, riscuri și pentru a crește siguranța.
• Proptech România e platforma care conectează jucătorii din imobiliare, investitorii și startup-urile.
• Bright Spaces e o soluție românească pentru închirierea spațiilor comerciale disponibile.
• OpenSpace.ai este un startup american care poate oferi imagini panoramice și tridimensionale ale unui sit de construcții și analitice în timp real pentru creșterea productivității și a siguranței. Un Google Streetview al construcțiilor.
• BuildStream e un startup care e creat cu gândul la optimizarea fluxului de muncă pe șantiere și pentru analiza proiectelor pentru mai mare predictibilitate financiară și logistică. Conectează echipele multidisciplinare și lanțul de aprovizionare

Agricultura; prezentul și viitorul se bazează pe date

Agricultura e unul dintre domenii unde inteligența artificială are deja impact de câțiva ani cu ajutorul folosirii datelor. Fermierii au date de pe extrem de multe hectare și trebuie să combine cunoștințele despre recolte cu cele despre vreme și să prezică veniturile din acel an. Startup-uri, inclusiv unele românești, analizează datele și pot oferi din timp predicții și sfaturi directe pentru fermieri.

Agricultura e un domeniu de 5.000 de miliarde de dolari. Inteligența artificială poate analiza condițiile meteo, temperatura, umiditatea, condițiile solului și să spună inclusiv ce trebuie făcut sau să gândească rotația culturilor pe mai mulți ani. Agricultura de precizie este agricultura de astăzi, iar analiza datelor identifică bolile din plante cu ajutorul scanării terenurilor și poate stabili exact cantitatea de îngrășăminte necesară.

De asemenea, în agricultură se folosesc în prezent drone, camere cu inteligență artificială, computer vision și deep learning. În limbaj simplu: se monitorizează culturile, iar computerul identifică problemele sale (zone uscate, plante cu probleme). Un avantaj e că până acum multe dintre aceste activități erau făcute de oameni, iar aceștia se vor putea concentra pe lucruri mai importante.

Exemple deja existente:

• CBN Agro.tech e un alt startup românesc ce oferă soluții de monitorizare a temperaturilor din silozuri pentru ca partea de stocare a recoltei să fie în siguranță. Cu ajutorul senzorilor, CBN poate modifica temperaturile din siloz, poate monitoriza umiditatea și controla ventilația, pentru ca mare parte din recolte să nu se mai piardă.
• AgroCity e un startup românesc ce integrează tehnologii de ultimă oră pentru a gestiona activitatea fermei, furnizorii și parcelele de teren. Ajută la monitorizare în timp real, reducerea pierderilor și creștere a productivității.
• Agricloud e o platformă românească ce oferă date analitice privind culturile de viță de vie. Cu ajutorul Internet of Things monitorizează culturile și îmbunătățește planificarea, achizițiile și controlul inventarului. De asemenea, maximizează producția, coordonează senzorii și dispozitivele de control ale irigațiilor
• Serafim Technologies e o companie românească ce monitorizează culturile cu ajutorul dronelor, iar apoi poate oferi date analitice privind starea acestora. Cu ajutorul soluției, agricultorii pot crește productivitatea la hectar.

Transport și depozitare

În România, marii jucători din logistică, ecommerce și curierat au investit masiv în capacități de stocare și manipulare care să folosească tehnologia și să poată să recunoască automat mare parte din datele necesare livrării.

O cutie care ajunge astăzi în depozitele curierilor este manipulată de mai puțini oameni, pentru că inteligența artificială poate recunoaște date, adrese, județe și poate pune pachetul pe banda rulantă corespunzătoare. Acest lucru a fost de mare ajutor într-un proces logistic rapid, dar și în pandemie, când au putut fi mai puțini oameni în clădiri închise, dar rezultatele să fie mai bune.

Acest lucru se întâmplă și în transporturi. Dacă la nivelul utilizatorilor obișnuiți softuri precum Google Maps și Waze pot învăța din comportamentul nostru și al celorlalți participanți la trafic, în transporturi se pot alege rute corespunzătoare cu softuri enterprise, se urmărește livrarea și poziția în timp real, se poate controla traseul de către o singură persoană care face totul de pe un ecran.

Companii precum românii de la Airport Labs, de exemplu, dezvoltă soluții de inteligență artificială care pot conecta operatorii de pe pista unui aeroport, vehiculele de asistență, responsabilii de bagaje și cei care fac accesul la o poartă de îmbarcare. Astfel, crește productivitatea unui aeroport cu zeci de procente, iar rapiditatea proceselor crește. Automat, crește și calitatea vieții noastre pentru că aeroporturile nu mai sunt atât de complicate.

Conform datelor din piața de transporturi rutiere, pe de altă parte, principalele probleme existente sunt costurile mari ale combustibilului, kilometrii parcurși fără încărcătură, lipsa transparenței geografice și dificultatea managerierii flotelor masive de camioane. Iar toate aceste lucruri sunt îmbunătățite cu o serie de soluții tehnologice existente deja pe piață.

Exemple:

• Transmetrics e o companie americană ce oferă optimizare predictivă ce permite transportatorilor să crească eficiența prin inteligență artificială, data mining și analytics predictiv.
• Postis e un scaleup românesc care oferă o singură platformă tehnologică magazinelor online și furnizorilor de curierat, optimizând procesul de la comandă până la livrare.
• Innoship e un startup românesc ce optimizează interacțiunile dintre retaileri și curieri eficientizând costurile serviciilor cu până la 25% și crescând performanța de livrare cu până la 15%.

Comerțul și inteligența artificială

Comerțul a fost în avangarda folosirii inteligenței artificiale, iar magazinele online au aplicat toate inovațiile existente în piață pentru a atrage și menține clienții care au trecut pragul online.

Cum e folosită inteligența artificială? Aceasta e prezenta în fiecare aspect al ecommerce-ului, de la recomandările pe care le primim pe un site în funcție de alte cumpărături, la asocierile dintre produse sau modificarea prețurilor în timp real în funcție de cele ale concurenței sau momentul din zi.

În plus, cu ajutorul produselor de analiză se poate stabili exact care este comportamentul utilizatorilor, unde ajung în site și unde renunță la căutare. Ulterior, oamenii pot lua decizii informate care să nu se bazeze doar pe instinct.

Una dintre influențele cele mai mari a venit asupra oamenilor de marketing, care analizează o recoltă bogată de date și care trebuie filtrată. Astfel, până la decizia finală privind o campanie de marketing, inteligența artificială poate deja să selecteze aspectele cele mai importante.

În plus, comerțul offline se transformă și el cu ajutorul căutărilor vizuale.

Să luăm Google Lens, unde poți să deschizi camera, să scanezi un produs și să primești recomandări online. Fie că ești în străinătate și vezi un produs care-ți place, dar vrei să-l comanzi online odată ce ajungi în România, fie că ești pe drum de la muncă acasă și poți să dai o comandă online la ceva ce ai văzut într-un galantar sau chiar la altcineva. Astfel, putem integra smartphone-ul nostru cu mediul offline și cu cel online.

Exemple:

• Morphl e un startup românesc ce folosește inteligența artificială pentru a lua decizii inteligente în lumea comerțului, prin analizarea datelor din mai multe platforme și pentru a crește mai rapid.
• Neurolabs e un startup fondat de români din Cluj care ajută partenerii să automatizeze recunoașterea obiectelor, fie că vorbim de depozite sau de cantine. Cu ajutorul inteligenței artificiale și a deep learning Neurolabs recunoaște obiecte. Tehnologia poate fi aplicată în linii de producție, medicină sau retail.

Servicii transformate de inteligența artificială

Inteligența artificială în servicii înseamnă digitalizare și creșterea productivității. Nu e despre a înlocui persoane și specialiști, ci despre a-i ajuta să ia decizii mai informate.

Un studiu științific publicat pe Research Gate de cercetători de la Universitatea din Porto a identificat mai multe domenii care oferă servicii și care vor fi influențate, efectele pozitive și negative care pot apărea din urma inteligenței artificiale.

De exemplu, în serviciile medicale, inteligența artificială ajută la crearea de noi medicamente și diagnosticarea mai ușoară. Dacă vorbim în zona educației, inteligența artificială poate înțelege mai ușor care sunt nevoile elevilor și să ofere cursuri personalizate acestora și să recomande profesorilor ce zone să acopere mai bine.

De asemenea, în zona serviciilor financiare, deja inteligența artificială este folosită în detecția automată a fraudelor, în metode protecție biometrică ce pot înlocui parolele și în calcularea rapidă și interactivă a scorului de credit.

Exemple:

• MedicAi conectează doctorii între ei pentru a colabora în analizarea imagisticii medicale. În plus, oferă colaborare între medici și pacienți.
• Xvision e un startup din Timișoara ce reușește cu ajutorul AI să ofere informații despre imagistica medicală, să identifice probleme și să facă doctorii mai productivi.
• Aidence e un startup din Olanda ce analizează imagistica medicală pentru a preveni cancerul de plămâni care face atât de multe victime. Totul cu ajutorul inteligenței artificiale.

În concluzie, inteligența artificială, prezentă în lumea de business deja de câțiva ani buni, poate ajuta mai multe domenii și să crească impactul economic al acestora pentru România.